
Evenimentul, organizat pentru a marca împlinirea a 423 de ani de la ultima victorie a lui Mihai Viteazul, s-a bucurat și de această dată de participarea unui public numeros, dar și de prezența oficialităților. S-au depus coroane de flori și s-a oficiat un ceremonial religios, alături de cel militar.
Mihai Viteazul este considerat un erou național în România, iar Bătălia de la Guruslău este rememorată ca un moment de glorie militară. Acest episod istoric a fost subiectul multor lucrări istorice, literare și artistice de-a lungul timpului.
Bătălia de la Guruslău a avut loc pe 3 august 1601 între forțele conduse de Mihai Viteazul, sprijinit de generalul imperial Gheorghe Basta, și armata condusă de Sigismund Báthory, fost principe al Transilvaniei. Bătălia s-a desfășurat în apropierea localității Guruslău (azi Guruslău, județul Sălaj, România).
În contextul conflictelor de putere din Transilvania și a încercărilor de unificare ale lui Mihai Viteazul, Bătălia de la Guruslău se înscrie în seria de evenimente care au marcat sfârșitul domniei sale. După ce a reușit unirea celor trei țări românești (Țara Românească, Moldova și Transilvania) în 1600, Mihai Viteazul a fost înfrânt în bătălia de la Mirăslău în 1600 și ulterior a fost forțat să se refugieze la Viena și Praga. Împăratul Rudolf al II-lea i-a acordat sprijin pentru a recâștiga controlul Transilvaniei, lucru care a dus la confruntarea de la Guruslău.
Mihai Viteazul și generalul Gheorghe Basta aveau la dispoziție o armată imperială formată din trupe diverse, inclusiv mercenari. Bătălia a fost una decisivă și a inclus manevre complexe. Mihai Viteazul și Basta au reușit să desfășoare trupele într-o manieră eficientă, înfruntând forțele lui Sigismund Báthory pe teren deschis.
Bătălia s-a încheiat cu o victorie clară a trupelor lui Mihai Viteazul și Gheorghe Basta. Această victorie a consolidat temporar controlul lui Mihai asupra Transilvaniei. Cu toate acestea, doar câteva săptămâni mai târziu, pe 9 august 1601, Mihai Viteazul a fost asasinat din ordinul lui Gheorghe Basta, probabil sub presiunea și suspiciunile împăratului Rudolf al II-lea.
Foto credit: Cosmin Giurgiu